C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifORDIN nr. 766 din 23 iulie 2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 143.614 din 4 iulie 2018 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură,

În temeiul prevederilor art. 20 alin. (2), (4) şi (6), art. 22, 24, art. 59 alin. (6), (61), (62) şi (10) şi art. 115 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 1

(1)Se aprobă Normele tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, prevăzute în anexa nr. 1.

(2)Se aprobă Metodologia privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I, prevăzută în anexa nr. 2.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 2

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 3

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a)Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 884/2016 privind aprobarea Metodologiei de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale cu volumul masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici şi/sau abiotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 1 iunie 2016, cu modificările şi completările ulterioare;

b)Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare;

c)Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 1.339/2017 pentru aprobarea Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii ca urmare a recoltării produselor accidentale I, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 19 octombrie 2017.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(2)La data intrării în vigoare a prezentului ordin, anexa 1 la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672/2000*, îşi încetează aplicabilitatea.

* Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672/2000 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

-****-

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 1:

NORME TEHNICE privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 2:

METODOLOGIE privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 730 din data de 23 august 2018

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifNORME TEHNICE din 23 iulie 2018 privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 1

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)În elaborarea amenajamentului silvic sunt obligatorii următoarele etape:

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifa)şedinţa de preavizare a temei de proiectare - Conferinţa I de amenajare, cu participarea:

1.şefului de proiect şi a expertului care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor, denumit în continuare expertul CTAP, din partea unităţii specializate autorizate;

2.şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, reprezentanţilor structurilor ierarhice superioare acestuia şi, după caz, a proprietarului;

3.administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;

4.reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;

5.reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifb)recepţia lucrărilor de teren, care se realizează în ultimul an de aplicare a amenajamentului silvic, sau în anul/anii următor/următori acestuia, în cazul în care amenajamentul silvic este expirat, cu participarea:

1.şefului de proiect, proiectantului şi a expertului CTAP din partea unităţii specializate autorizate;

2.şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, reprezentanţilor structurilor ierarhice superioare acestuia şi, după caz, a proprietarului;

3.reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifc)şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare se organizează în anul următor anului în care se realizează recepţia lucrărilor de teren, cu participarea:

1.şefului de proiect, proiectantului şi a expertului CTAP din partea unităţii specializate autorizate;

2.şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, reprezentanţilor structurilor ierarhice superioare acestuia şi, după caz, a proprietarului;

3.administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;

4.reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;

5.reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

d)analiza şi avizarea amenajamentului silvic în comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2)Încadrarea prin amenajamentul silvic a pădurilor în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale se face potrivit anexei nr. 3 la prezentele norme tehnice.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(3)Elaborarea unui nou amenajament silvic înainte de expirarea termenului de valabilitate al amenajamentului silvic în vigoare se analizează şi se aprobă de către comisia tehnică de avizare pentru silvicultură, în următoarele situaţii:

a)atunci când volumul recoltat din produse principale, inclusiv din produse accidentale I, pentru care există aprobările legale, depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic;

b)pentru terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, la cererea proprietarului; în caz contrar se aplică prevederile amenajamentului silvic în vigoare pentru fondul forestier proprietate publică a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestieră, până la expirarea valabilităţii acestuia;

c)când un proprietar solicită elaborarea unui amenajament silvic pentru proprietăţile pe care le deţine şi pentru care există amenajamente silvice elaborate la momente diferite; acest tip de amenajament silvic se elaborează şi se poate aplica numai de la data la care expiră amenajamentul/amenajamentele silvic/silvice cu suprafaţa/suprafaţa cumulată mai mare, iar volumul recoltat prin aplicarea celui/celorlalte amenajamente silvice nu depăşeşte posibilitatea anuală, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;

d)la solicitarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, ca urmare a rearondării, pe ocoale silvice, a fondului forestier proprietate publică a statului;

e)când unui amenajament silvic îi încetează valabilitatea în cursul unui an calendaristic, înainte de data de 31 decembrie a anului respectiv; în această situaţie, la solicitarea scrisă a proprietarului, se aprobă elaborarea unui amenajament silvic, a cărui valabilitate este începând cu data de 1 ianuarie a anului următor acesteia, dată la care amenajamentul silvic anterior îşi încetează aplicabilitatea. În situaţia în care nu se face solicitare scrisă, amenajamentul silvic în vigoare se aplică până la data de 31 decembrie a anului în care valabilitatea acestuia expiră, cu încadrarea în prevederile acestuia.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(4)Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură suspendă aplicarea parţială/totală a prevederilor unui amenajament silvic, până la clarificarea aspectelor juridice sau tehnice, după caz, în următoarele situaţii:

a)suspendarea serviciilor silvice, potrivit Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;

b)neavizarea amenajamentului silvic în comisia tehnică de avizare pentru silvicultură înainte de data de 31 decembrie a anului în care a fost organizată şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare;

c)amânarea/respingerea de către comisia tehnică de avizare pentru silvicultură în momentul avizării a unui amenajament silvic care încalcă prevederile normelor tehnice în vigoare, în ceea ce priveşte soluţiile tehnice propuse şi/sau adoptarea posibilităţii;

d)prezentarea de date sau documente din care să rezulte că recoltarea anticipată a volumului de produse principale, inclusiv accidentale I, raportat la posibilitate/posibilitatea anuală, s-a făcut fără aprobările legale.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 2

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)Prevederile amenajamentului silvic în vigoare se modifică, inclusiv în situaţia în care acesta nu este aprobat, în următoarele cazuri:

a)volumul arborilor afectaţi de factori destabilizatori biotici şi/sau abiotici dintr-un arboret însumează peste 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului, determinat prin diminuarea volumului prevăzut în partea "Descrierea parcelară" din amenajamentul silvic, cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia; fac excepţie arboretele pentru care volumul însumat al arborilor afectaţi este mai mic sau egal cu volumul care poate fi extras prin lucrările silvotehnice curente prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare;

b)arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă compactă mai mare de 0,5 ha sau în situaţia în care extragerea arborilor afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevăzuţi la lit. a), determină încadrarea arboretelor în urgenţa 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în urgenţa 1 de regenerare se stabileşte de către proiectant. Pentru suprafeţele de peste 0,5 ha necesare realizării instalaţiilor de scos-apropiat nu este necesară modificarea prevederilor amenajamentului silvic;

c)seminţişul utilizabil corespunzător compoziţiei de regenerare este instalat pe cel puţin 30% din suprafaţa arboretelor situate în zonele de stepă, silvostepă şi câmpie forestieră, exploatabile în primii 10 ani, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în care proporţia speciilor de stejari este de cel puţin 40%;

d)este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire a pădurilor şi/sau regenerarea artificială a terenurilor forestiere, şi anume: schimbarea compoziţiei de regenerare cu alte specii decât cele prevăzute în amenajament sau în cadrul tipului natural fundamental de pădure, suspendarea pe perioada aplicării amenajamentului, a regenerării artificiale a unor terenuri temporar neproductive;

e)arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete încadrate în tipul I funcţional;

f)volumul de recoltat prin lucrări de conservare la nivel de arboret depăşeşte cu peste 50% volumul de extras stabilit prin amenajamentul silvic.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(2)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), e) şi f) ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice elaborează o documentaţie care cuprinde:

a)memoriul justificativ prin care se prezintă cauzele care determină necesitatea modificării prevederilor amenajamentului silvic şi se justifică soluţiile tehnice propuse;

b)informaţiile tehnice prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice.

(3)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice solicită modificarea prevederilor amenajamentului silvic prin elaborarea unui addendum la acesta.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(4)Documentaţia prevăzută la alin. (2) se elaborează în baza unei analize în teren la care participă:

a)şeful de proiect şi expertul care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor din cadrul unităţii specializate autorizate pentru lucrări de amenajarea pădurilor care a întocmit amenajamentul silvic; în cazul în care acest lucru nu este posibil, poate participa un alt şef de proiect sau expert atestat în lucrări de amenajarea pădurilor;

b)un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în a cărei rază teritorială se află ocolul silvic în cauză; în cazul în care arboretele afectate sunt încadrate în subunitatea de gospodărire de tip "K", participă şi personalul împuternicit pentru controlul materialelor forestiere de reproducere din cadrul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

c)şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;

d)reprezentanţii structurilor ierarhice superioare, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(5)La efectuarea analizei prevăzute la alin. (4), pentru situaţiile în care terenurile forestiere sunt situate în arii naturale protejate, vor fi invitaţi şi:

a)un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate;

b)un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului.

(6)Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură emite aviz la documentaţia completă şi corespunzătoare prevăzută la alin. (2), însuşită de persoanele prevăzute la alin. (4), şi, după caz, la alin. (5), în termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii acesteia; modelul avizului este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(7)Documentaţia prevăzută la alin. (2), însoţită de avizul prevăzut la alin. (6) şi, după caz, de actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, se înaintează spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după cum urmează:

a)de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului, precum şi al fondului forestier al altor deţinători, administrat de/pentru care prestează servicii silvice un ocol silvic de stat;

b)de către ocolul silvic/baza experimentală care administrează fondul forestier sau prestează servicii silvice pentru acesta, în celelalte cazuri decât cel prevăzut la lit. a).

(8)Structurile teritoriale de specialitate vor transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, trimestrial, până la data de 15 ale lunii următoare fiecărui trimestru, situaţia avizelor emise.

(9)În baza avizului prevăzut la alin. (6), comunicat ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, de către structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, partizile constituite din produse accidentale/extraordinare/cele din defrişări legal aprobate, care fac obiectul modificării prevederilor amenajamentului silvic, pot fi autorizate spre exploatare. Pentru partizile de produse accidentale constituite în arii naturale protejate autorizarea spre exploatare se face cu respectarea condiţiilor specifice protecţiei mediului.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 3

(1)În situaţia în care volumul produselor principale recoltate şi/sau cele autorizate şi/sau contractate în anul respectiv, cumulat cu volumul produselor accidentale I, este mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru o subunitate de gospodărire, volumul produselor accidentale I cu care se depăşeşte posibilitatea anuală se precomptează în anul/anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în funcţie de volumul cu care se depăşeşte posibilitatea, prin reţinerea de la exploatare a unui volum echivalent provenit din arborete cuprinse în planurile decenale de recoltare a produselor principale.

(2)Masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează din arboretele încadrate în subunităţile de gospodărire de tip "E", "K" şi "M", pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi în subunităţile de gospodărire de tip "G", nu se precomptează.

(3)Precomptarea nu se realizează, de regulă, din arboretele încadrate în urgenţa 1 de regenerare, şi nici din arboretele de specii de stejari din zonele de stepă, silvostepă şi câmpie forestieră parcurse cu tăieri de regenerare.

(4)Precomptarea se face, de regulă, în ordinea descrescătoare a urgenţelor de regenerare.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 4

Compoziţiile de regenerare pentru suprafeţele rezultate prin extragerea integrală a produselor accidentale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) se stabilesc după cum urmează:

a)pe bază de studii pedostaţionale, avizate de comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru arboretele afectate de uscare anormală şi de alunecări de teren;

b)conform soluţiei de regenerare stabilite potrivit informaţiilor tehnice prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b).

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 5

Şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice are următoarele obligaţii:

a)să realizeze precomptările în condiţiile prezentelor norme tehnice şi ale legislaţiei în vigoare;

b)să urmărească încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea/posibilitatea anuală stabilită prin amenajament pentru fiecare subunitate de gospodărire, conform prevederilor din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să ia măsurile prevăzute de aceasta.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 6

Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier se face în baza unei documentaţii care cuprinde:

a)solicitarea proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, respectiv a administratorilor prevăzuţi de lege, în cazul terenurilor forestiere proprietate publică a statului; schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier necesare constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, precum şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat se face la solicitarea Ministerului Administraţiei şi Internelor;

b)memoriu tehnic justificativ întocmit de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;

c)avizul emis de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele norme tehnice;

d)actul administrativ al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului, pentru terenurile forestiere în cazul cărora realizarea obiectivului implică defrişarea vegetaţiei, după caz;

e)fişa tehnică privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme tehnice;

f)dovada plăţii taxei, în condiţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

g)acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, sau avizul administratorului, pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului;

h)documentele, în copie, privind dovada proprietăţii/deţinerii, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată;

i)planul de situaţie al terenului, executat în sistemul de proiecţie Stereo 70, însoţit de o copie de pe harta amenajistică, cu indicarea amplasamentului terenului forestier, vizată de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice; acesta va cuprinde inventarul de coordonate stereo 70 pentru suprafaţa care face obiectul schimbării categoriei de folosinţă din fiecare unitate amenajistică, precum şi limitele unităţilor amenajistice;

j)documentul emis de către unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic sau studiul de fezabilitate; nu se solicită acest document în cazul terenurilor necesare constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, precum şi pentru cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 7

Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza unei documentaţii care cuprinde:

a)solicitarea motivată a proprietarului de schimbare a destinaţiei terenului;

b)hotărârea consiliului local, pentru terenurile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv hotărârea organelor de conducere a persoanelor juridice, pentru terenurile proprietate privată;

c)documente prin care se face dovada proprietăţii;

d)elemente de identificare a terenului potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice;

e)planul de amplasament şi delimitare a terenului;

f)fişa perimetrului de ameliorare, procesul-verbal de recepţie, fişa de transmitere în cazul perimetrelor de ameliorare, vizate de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru terenurile degradate.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 8

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 1: INFORMAŢII TEHNICE privind prevederile amenajamentului silvic şi propunerile de modificare a acestuia

Proprietarul/Deţinătorul terenului forestier .......................

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)_

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifA.Date referitoare la posibilitate

Unitatea de producţie

Anul intrării în vigoare a amenajamentului

S.U.P.

Posibilitatea

- m3 -

Volumul recoltat de la intrarea în vigoare a amenajamentului

- m3 -

din care:

Volum rămas de recoltat la expirarea valabilităţii amenajamentului

- m3 -

Nr.

Denumire

Produse accidentale I

- m3 -

1

2

3

4

5

6

7

8

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifB.Date referitoare la prevederile amenajamentului silvic, situaţia actuală şi propuneri

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifa)B1. Prevederile amenajamentului silvic şi stadiul aplicării acestora

UP

ua

S

- ha -

S.U.P.

Grupa şi categ. funcţ.

Compoziţia

V

- m3 -

K

Vârsta

- ani -

Cls. prod.

Prov.

Urg. reg.

Vârsta expl.

Lucrări propuse

Lucrări executate

Natura lucrărilor

Volum de extras

Natura lucrărilor

Volum extras

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifb)B2. Situaţia actuală şi propuneri de modificare a prevederilor amenajamentului silvic

UP

ua

S.U.P.

Suprafaţa

- ha -

TP

Compoziţia

K

Vârsta

- ani -

Volum corespunzător suprafeţei afectate

- m3 -

Vit.

Factor destabilizator

Grad vătămare

Urg. reg.

Seminţiş utilizabil

Propuneri de modificare a prevederilor amenajamentului silvic

totală

afectată total

din care integral

Total

Din care integral

Compoziţia

Suprafaţa ocupată

Măsuri propuse*

Suprafaţa de parcurs

- ha -

Volum de extras

- m3 -

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

*Măsuri propuse:

Extragerea integrală a materialului lemnos (E.I.M.L);

Extragerea arborilor afectaţi (EAA);

Împăduriri conform soluţii din documentaţie (ÎD). Compoziţia de regenerare ....................;

Împăduriri conform soluţiei din studiul pedostaţional (ÎSP).

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifC.Unităţi amenajistice din care se va precompta volumul propus a se extrage

 

UP

ua

Suprafaţa

- ha -

Compoziţia

V

- m3 -

Vârsta

- ani -

K

Cls. prod.

Urg. reg.

Seminţiş

Vit.

Lucrări propuse în amenajament

Volum precomptat

- m3 -

Lucrări propuse după precomptare

 

Natura lucrării

Volum de extras

- m3 -

Natura lucrării

Volum rămas de extras

- m3 -

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

Şef ocol silvic

.......................

Numele, prenumele

Semnătura

Reprezentant Garda forestieră

.......................

Numele, prenumele

Semnătura

Şef de proiect pentru lucrări de amenajarea pădurilor

.......................

Numele, prenumele

Semnătura

Expert tehnic pentru lucrări de amenajarea pădurilor

.......................

Numele, prenumele

Semnătura

Invitaţi

Numele, prenumele

Semnătura

 

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(2)NOTĂ:

Semnificaţia termenilor este următoarea:

UP = unitate de producţie;

SUP = subunitate de producţie/protecţie;

ua = unitate amenajistică;

S = suprafaţă;

Grupa şi categ. funcţ. = grupa şi categoria funcţională;

V = volum;

K = consistenţă;

Cls. prod. = clasa de producţie;

Prov. = provenienţa;

T.P. = tipul natural fundamental de pădure (codul)

Urg. reg. = urgenţa de regenerare (codul);

Vârsta expl. = vârsta exploatabilităţii;

Vit. = vitalitate (codul).

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 2:

Antetul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

AVIZ

Nr. ........... din ......................

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură ......................, (funcţia, numele şi prenumele), văzând solicitarea ........................ şi documentaţia tehnică aferentă, înregistrată cu nr. ..........., având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza ............................ (actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi care stabileşte competenţa conducătorului acestei structuri de a emite acest aviz, actul administrativ prin care a fost numit conducătorul acesteia)

emite următorul

AVIZ:

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif1.Se avizează favorabil modificarea prevederilor amenajamentului silvic al Unităţii de producţie ..................., pentru fondul forestier proprietate a ........................, administrat/pentru care serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul silvic ................. din cadrul .............. (după caz: Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică ..................), după cum urmează:

a)extragerea arborilor afectaţi din unitatea de producţie (U.P.) ..............: ua ........... suprafaţă ............... volum ...............;

b)extragerea integrală a masei lemnoase din U.P. ..............: ua ........... suprafaţă ............... volum ...............;

c)împăduriri în U.P. ..............: ua ........... suprafaţă ...............;

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifd).............................................................................................. .

(Exemplu: Extragerea arborilor rupţi şi doborâţi în UP I Caraiman, unităţile amenajistice: 20A, suprafaţa 8 ha, volum 110 m3; 20B, suprafaţa 0,4 ha, volum 21 m3 etc.)

2.Modificarea prevederilor amenajamentului unităţii de producţie ................... este determinată de (descrierea factorilor destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, necesitatea argumentată a schimbării soluţiilor de gospodărire a pădurilor, instalarea regenerării naturale în arborete exploatabile din zonele de stepă, silvostepă sau câmpie forestieră, neincluse în planul decenal etc.) ......................... .

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif3.Din volumul de masă lemnoasă de .................. m3, prevăzut a se extrage conform prevederilor de la pct. 1:

a).................. m3 din ua .............. nu se precomptează;

b).................. m3 din ua .............. se precomptează din posibilitatea anuală stabilită pentru subunitatea de producţie/protecţie (S.U.P.) de tip ..........: din ua .............. volum ............ m3, ua .............. volum .......... m3, în cadrul unităţii de producţie analizate;

c).................. m3 din ua ................... se precomptează din posibilitatea stabilită pentru S.U.P. de tip ..........: ua .............. volum .......... m3, ua .............. volum .......... m3, în cadrul unităţii de producţie analizate;

d).................. m3 din ua ................... se precomptează din posibilitatea anuală stabilită la nivel de ocol silvic pentru proprietatea publică a statului sau/la nivelul proprietăţii (în situaţia în care sunt elaborate cel puţin două amenajamente silvice pentru un proprietar) pentru S.U.P. de tip ............: UP ....... din ua ................ volum .......... m3 ................;

e).................. m3 din ua ................... se precomptează din posibilitatea stabilită la nivel de ocol silvic pentru proprietatea publică a statului sau la nivelul proprietăţii (în situaţia în care sunt elaborate cel puţin două amenajamente silvice pentru un proprietar) pentru S.U.P. de tip ...........: UP ....... din ua ............... volum .......... m3 .............. .

4.Volumul prevăzut a se extrage din: ua .........., ........ m3; ua .........., ........ m3 se va încadra în posibilitatea anuală/posibilitatea prevăzută de amenajamentul în vigoare, iar volumul din: ua .........., ........ m3; ua .........., ........ m3 se va extrage prin depăşirea posibilităţii anuale/posibilităţii prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif5.Prezentul aviz se va comunica solicitantului şi se emite în scopul obţinerii de către acesta a aprobării conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură privind modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare.

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,

.............................

(funcţia, numele, prenumele şi semnătura)

NOTĂ:

Avizul se completează cu informaţiile necesare, iar spaţiile care nu necesită completare se barează.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 3: ÎNCADRAREA PĂDURILOR ÎN GRUPE, SUBGRUPE ŞI CATEGORII FUNCŢIONALE

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifCAPITOLUL 1:

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)Grupa I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif1.Subgrupa 1.1. - Păduri cu funcţii de protecţie a apelor, funcţii predominant hidrologice

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.1.a

Arboretele situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor, a zăcămintelor şi surselor de apă minerală şi potabilă

T II

1.1.b

Arboretele situate pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare şi naturale

T III

1.1.c

Arboretele situate pe versanţii râurilor şi pâraielor din zonele montană, de dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale

T IV

1.1.d

Arboretele din Lunca şi Delta Dunării (ostroave şi maluri fără zona dig-mal) şi cele situate în lunca râurilor neîndiguite

T IV

1.1.e

Arboretele situate în albia majoră a râurilor

T III

1.1.f

Arboretele situate în lunca râurilor interioare şi în zona dig-mal din Lunca şi Delta Dunării

T III

1.1.g

Arboretele din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice

T III

1.1.h

Arboretele de protecţie a izvoarelor care constituie surse de alimentare cu apă a păstrăvăriilor şi arborete situate pe versanţii direcţi ai păstrăvăriilor

T III

1.1.i

Arboretele situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă industrială

T III

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif2.Subgrupa 1.2. - Păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor, funcţii predominant pedologice

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.2.a

Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice

T II

1.2.b

Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade şi cu pericol de alunecare

T II

1.2.c

Arboretele/Benzile de pădure din jurul golurilor alpine

T II

1.2.d

Arboretele din jurul marilor construcţii hidrotehnice, pe o rază minimă de 200 m, în funcţie de pericolul de eroziune şi de alunecare a terenului

T II

1.2.e

Plantaţiile forestiere de pe terenuri degradate

T II

1.2.f

Arboretele situate în zonele de formare a avalanşelor şi pe culoarele acestora

T II

1.2.g

Arboretele situate pe nisipuri mobile consolidate

T III

1.2.h

Arboretele situate pe terenuri alunecătoare

T II

1.2.i

Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă

T II

1.2.j

Benzi de pădure din jurul exploatărilor de suprafaţă a resurselor minerale

T II

1.2.k

Arboretele situate în zonele de carst

T III

1.2.l

Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2.a

TIV

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif3.Subgrupa 1.3. - Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcţii predominant climatice

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.3.a

Arboretele din stepă şi silvostepă cu condiţii grele de regenerare, cu excepţia zăvoaielor şi pădurilor de luncă din aceste zone

T II

1.3.b

Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, cu condiţii grele de regenerare

T II

1.3.c

Arboretele de stejar pufos şi brumăriu, din silvostepă, cu condiţii grele de regenerare

T II

1.3.d

Benzile de pădure situate în jurul bazinelor de retenţie a iazurilor şi heleşteielor

T IV

1.3.e

Perdelele forestiere de protecţie

T II

1.3.f

Lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zona de câmpie şi coline joase

T II

1.3.g

Arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie

T III

1.3.h

Arboretele situate în condiţii foarte grele de regenerare

T II

1.3.i

Jnepenişuri

T I

1.3.j

Arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată

T II

1.3.k

Arboretele situate în zone cu atmosferă slab şi mediu poluată

T III

1.3.l

Arborete din jurul depozitelor de steril, cenuşă şi alte reziduuri, în situaţiile în care pericolul degradării mediului este evident

T II

1.3.m

Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale

T II

1.3.n

Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie

T III

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif4.Subgrupa 1.4. - Păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.4.a

Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale

T II

1.4.b

Arboretele din jurul localităţilor, precum şi arboretele din intravilan

T III

1.4.c

Arboretele din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climaterice şi al sanatoriilor de importanţă naţională stabilite de autoritatea publică centrală pentru sănătate

T II

1.4.d

Arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanţă de până la 2 km faţă de localităţile din zona de câmpie şi de coline joase

T III

1.4.e

Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicaţii de importantă naţională şi internaţională

T II

1.4.f

Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicaţii, altele decât cele prevăzute la categoria funcţională 1.4.e

T IV

1.4.g

Arboretele din trupuri de pădure esenţiale pentru păstrarea identităţii culturale a comunităţilor locale

T II

1.4.h

Arboretele din păduri care protejează obiective speciale

T II

1.4.i

Arboretele din complexuri de vânătoare şi crescătorii de vânat autorizate, destinate creşterii intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare

T IV

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif5.Subgrupa 1.5. - Păduri de interes ştiinţific, de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier şi a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.5.a

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează conservarea

T II

1.5.b

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează valorificarea durabilă

T III

1.5.c

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale, cu regim strict de protecţie

T I

1.5.d

Arboretele din păduri constituite în rezervaţii ştiinţifice

T I

1.5.e

Arboretele constituite în zone de protecţie a monumentelor naturii

T II

1.5.f

Arboretele declarate monumente ale naturii

T I

1.5.g

Arboretele în care sunt amplasate suprafeţe experimentale pentru cercetări forestiere de durată, neconstituite în rezervaţii ştiinţifice

T II sau T IV

1.5.h

Arboretele constituite ca rezervaţii seminologice

T II

1.5.i

Arboretele destinate protecţiei unor specii ocrotite din faună

T II

1.5.j

Arboretele din păduri virgine

T I

1.5.k

Arboretele din parcuri dendrologice şi arboretumuri

T II

1.5.l

Arboretele din păduri destinate conservării resurselor genetice

T II

1.5.m

Plantaje

T II

1.5.n

Arboretele constituite ca zona tampon pentru resurse genetice forestiere

T III

1.5.o

Arboretele din păduri cvasivirgine

T I

1.5.p

Arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită

T II

1.5.q

Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI)

T IV

1.5.r

Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA)

T IV

1.5.s

Arboretele incluse în zonele umede de importantă internaţională (situri RAMSAR)

T IV

1.5.t

Arboretele din păduri constituite în coridoare ecologice

T IV

1.5.u

Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninţate sau periclitate

T II

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif6.Subgrupa 1.6. - Păduri cu funcţii speciale pentru conservarea şi ocrotirea biodiversităţii

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.6.a

Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie strictă

T I

1.6.b

Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală

T I

1.6.c

Arboretele din parcurile naţionale din zona de conservare durabilă constituite din primul rând de parcele limitrofe zonei de protecţie strictă/integrală

T II

1.6.d

Arboretele incluse prin planurile de management în zona de conservare durabilă a parcurilor naţionale, cu excepţia celor incluse în categoria 1.6.c

T III

1.6.e

Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă

T IV

1.6.f

Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie strictă

T I

1.6.g

Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală

T I

1.6.h

Arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale

T III

1.6.i

Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate

TIV

1.6.j

Arboretele din geoparcuri, incluse prin planurile de management, în zona de protecţie strictă a ariilor naturale protejate

T I

1.6.k

Arboretele din geoparcuri, cuprinse în zona tampon

T III

1.6.l

Arboretele din geoparcuri incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate

T IV

1.6.m

Arboretele din rezervaţii ale biosferei incluse în zona strict protejată

T I

1.6.n

Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona tampon

T II

1.6.o

Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de reconstrucţie ecologică

T III

1.6.p

Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de dezvoltare durabilă

T IV

1.6.q

Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, incluse în zona strict protejată

T I

1.6.r

Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, altele decât cele incluse în categoria funcţională 1.6.q

T III

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(2)Grupa a II-a. Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

Categoria funcţională

Denumire

Tipul funcţional

2.1.a

Arboretele destinate să producă, în principal, arbori groşi şi foarte groşi de calitate superioară, în vederea producerii de lemn de rezonanţă şi claviatură

T V

2.1.b

Arboretele destinate să producă, în principal, lemn gros şi foarte gros pentru furnire estetice şi tehnice

T V

2.1.c

Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea

T VI

2.1.d

Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte produse din lemn

T VI

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifCAPITOLUL 2:

Încadrarea vegetaţiei forestiere în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale se face în baza următoarelor precizări:

Categoria funcţională

Precizări privind condiţiile de încadrare

Grupa I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie

Subgrupa 1.1. - Păduri cu funcţii de protecţie a apelor, funcţii predominant hidrologice

1.1.a

Se are în vedere zonarea din amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone se face prin includerea unităţilor amenajistice limitrofe izvoarelor, a zăcămintelor şi surselor de apă minerală şi potabilă sau în baza studiilor sau reglementărilor specifice.

1.1.b

Se iau în considerare lacurile de acumulare existente, aflate în execuţie, precum şi cele naturale. Se includ arboretele situate pe versanţii direcţi.

1.1.c

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone se va face prin includerea de păduri situate în bazinul hidrografic respectiv, situate la distanţe de 15 km până la 30 km în amonte de limita acumulării existente sau proiectată a se realiza, în funcţie de volumul lacului şi suprafaţa sa, de transportul de aluviuni şi de torenţialitatea bazinului.

1.1.d

Se delimitează un rând de parcele de-a lungul Dunării şi din lunca râurilor interioare, inclusiv în zona montană. Ostroavele se includ integral.

1.1.e

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Revizuirea se face prin includerea arboretelor situate în albia majoră a râurilor şi de protecţie a malurilor.

1.1.f

Se includ arboretele din zona dig-mal a Luncii şi Deltei Dunării şi arboretele din lunca râurilor, altele decât cele din categoria funcţională 1.1.d.

1.1.g

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Revizuirea acestora sau delimitarea de noi zone se va face prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice.

1.1.h

Se va menţine zonarea prevăzută în amenajamentul expirat, revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone făcându-se la solicitarea proprietarului/administratorului de pădure.

1.1.i

Se are în vedere zonarea din amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone se face prin includerea unităţilor amenajistice limitrofe resurselor de apă industrială.

Subgrupa 1.2. Păduri cu funcţii de protecţie a solului, funcţii predominant pedologice

1.2.a

Se vor zona arboretele situate pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice.

1.2.b

Se iau în considerare subparcelele limitrofe obiectivului protejat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade şi cu pericol de alunecare.

1.2.c

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Zonele de protecţie se stabilesc pe bază de cartări staţionale efectuate în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor, cu lăţimi de 100-300 m, în funcţie de panta şi natura terenurilor, precum şi de starea de vegetaţie a arboretelor.

1.2.d

Se delimitează benzi de pădure cu lăţimi de până la 200 m, în funcţie de pericolul de eroziune şi alunecare a terenului.

1.2.e

Se includ arboretele de pe terenurile degradate constituite ca perimetre de ameliorare. Nu se includ arboretele instalate pe terenurile degradate care au dobândit capacitate de regenerare naturală.

1.2.f, g, h, i

Zonele de protecţie se stabilesc pe bază de cartări staţionale efectuate în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor.

1.2.j

Se delimitează benzi de pădure cu lăţimi de 100-300 m.

1.2.k

Zonele de protecţie se stabilesc pe bază de cartări staţionale efectuate în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor sau prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate în condiţiile legii.

1.2.l

Se includ arboretele situate pe aceleaşi substrate ca cele prevăzute la categoria funcţională 1.2.a, dar cu pante cuprinse între 6-30 grade, inclusiv, respectiv între 6-35 grade, inclusiv, în funcţie de substrat.

 

Subgrupa 1.3. Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători, funcţii predominant climatice

1.3.a

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor.

1.3.b

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor. Se vor încadra arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie situate pe staţiuni de bonitate inferioară.

1.3.c

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor. Se includ arboretele de stejar pufos şi brumăriu din zona de stepă şi silvostepă în care nu s-a realizat regenerarea naturală prin aplicarea de tratamente intensive.

1.3.d

Se includ benzile de pădure, cu lăţimi de cel mult 100 m, situate în jurul bazinelor de retenţie a iazurilor şi heleşteielor.

1.3.e

Se includ perdelele forestiere de protecţie cu lăţimi de cel puţin 10 m.

1.3.f

Se includ benzile de pădure din zona de câmpie şi coline joase, cu o lăţime de până la 30 m de la liziera pădurii.

1.3.g

Se includ trupurile dispersate de pădure din zona de câmpie, cu suprafeţe de sub 100 ha.

1.3.h

Se vor lua în considerare staţiunile cu vânturi reci, găuri de ger etc., stabilite pe bază de cartări staţionale în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor.

1.3.i

Se zonează cu ocazia amenajării pădurilor sau în baza unor studii privind vegetaţia forestieră.

1.3.j

Se încadrează arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată, la care efectul noxelor industriale a fost determinat prin studii de specialitate.

1.3.k

Se încadrează arboretele situate în zone cu atmosferă slab şi mediu poluată, la care efectul noxelor industriale a fost determinat prin studii de specialitate.

1.3.l

Se delimitează benzi de pădure constituite din primul rând de parcele întregi din jurul depozitelor.

1.3.m

Se includ arboretele limitrofe Mării Negre şi lacurilor litorale situate la o distanţă de până la 10 km de acestea.

1.3.n

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor. Se vor încadra arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie situate pe staţiuni de bonitate superioară şi mijlocie.

Subgrupa 1.4. Păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale

1.4.a

Pădurile - parc, recreative, tematice sau educaţionale se vor constitui la solicitarea proprietarului sau, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului, la solicitarea administratorilor prevăzuţi de lege, în baza unor studii de specialitate avizate de Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură. Lucrările de amenajare a dotărilor specifice (alei din materiale ecologice cu lăţimea de maximum 2,0 m, bănci, iluminat, toalete ecologice, puncte de vizitare şi construcţii din lemn cu suprafaţa de maximum 15 mp) se realizează fără extragerea arborilor. Se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental, inclusiv exotice, în locul arborilor extraşi.

1.4.b

Se menţine zonarea din amenajamentul expirat. Revederea zonei de recreere se face ţinându-se seama de următoarele criterii:

 

Categorii de localităţi

Pădure de recreere la 1000 de locuitori

- ha -

Lăţimea maximă a zonei circulare a pădurilor de agrement

- km -

Municipiul Bucureşti

30

50

Municipii, oraşe, comune:

 

 

- cu peste 100 mii locuitori

20

40

- între 20-100 mii locuitori

20

25

- sub 20 mii locuitori

15

15

1.4.c

Se include primul rând de arborete din jurul staţiunilor turistice, balneoclimaterice, climaterice şi al sanatoriilor de interes naţional. Interesul naţional se stabileşte prin acte normative.

1.4.d

Se includ arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanţă de până la 2 km faţă de localităţile din zona de câmpie şi de coline joase.

1.4.e

Se includ arboretele limitrofe drumurilor europene şi naţionale.

1.4.f

Se includ arboretele limitrofe drumurilor judeţene de interes turistic.

1.4.g

Se includ arborete care au legătură strânsă cu identitatea culturală a unor comunităţi locale.

1.4.h

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Se includ arboretele care protejează obiective cu regim special (unităţi militare sau care vizează siguranţa şi securitatea naţională) la solicitarea instituţiilor respective.

1.4.i

Se includ arboretele din interiorul complexurilor de vânătoare şi a crescătoriilor de vânat, autorizate.

 

Subgrupa 1.5. Păduri de interes ştiinţific, de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier şi a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită

1.5.a

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ care vizează conservarea, pentru care planurile de management/regulamentele aprobate permit astfel de lucrări.

1.5.b

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ care vizează valorificarea durabilă, pentru care planurile de management/regulamentele aprobate permit astfel de lucrări.

1.5.c

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii naturale strict protejate pentru care planurile de management/regulamentele aprobate interzic orice fel de intervenţie.

1.5.d

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii ştiinţifice, în conformitate cu prevederile planurilor de management aprobate.

1.5.e

Se includ arboretele limitrofe monumentelor naturii.

1.5.f

Se includ arboretele declarate monumente ale naturii. Criteriile care stau la baza declarării unei arii protejate ca monument al naturii sunt acelea de identificare a zonelor cu elemente naturale valoroase şi o deosebită semnificaţie ecologică, ştiinţifică sau peisagistică, reprezentând specii de plante sau animale sălbatice ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice sau faunistice, fenomene geologice: chei, cascade, peşteri, avene, stânci, cursuri de apă, depozite fosile, precum şi alte elemente cu valoare de patrimoniu natural, prin unicitatea şi valoarea lor.

1.5.g

Se are în vedere zonarea din amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia şi delimitarea de noi zone se fac la cererea administratorului/proprietarului în baza acordurilor încheiate cu institutele de cercetare şi instituţiile de învăţământ superior de specialitate. Acestea au obligaţia să prezinte, la avizarea temei de proiectare, lista unităţilor amenajistice care intră în această categorie, precum şi obiectivele de cercetare. Măsurile de gospodărire vor fi conforme cu tema de cercetare. Institutele de cercetare pot încadra arborete din fondul forestier naţional proprietate publică a statului şi în baza unor planuri de cercetare. Se pot realiza lucrări silvotehnice specifice tipurilor funcţionale TII sau TIV.

1.5.h

Se includ arboretele cuprinse în Catalogul naţional al rezervaţiilor seminologice, în vigoare la data elaborării amenajamentului.

1.5.i

Prezenţa exemplarelor unei specii într-o concentraţie ridicată în timpul unei perioade critice a existenţei sale în baza studiilor avizate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului (refugii de iernare pentru capra neagră; locuri de "rotit" pentru cocoşul de munte şi cocoşul de mesteacăn; zone de stâncărie, zone cu arbori bătrâni scorburoşi, ce conţin colonii de hibernare de lilieci; zone stabile, recunoscute cu mari concentraţii de bârloguri de urs).

1.5.j

Se includ arboretele care îndeplinesc criteriile şi indicatorii de identificare a pădurilor virgine din România, prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

1.5.k

Se includ arboretele din parcurile dendrologice şi arboretumurile.

1.5.l

Se includ arboretele cuprinse în Catalogul naţional al resurselor genetice în vigoare la data elaborării amenajamentului.

1.5.m

Se includ arboretele constituite ca plantaje.

1.5.n

Se includ arboretele limitrofe arboretelor constituite ca rezervaţii seminologice sau ca resurse genetice.

1.5.o

Se includ arboretele care îndeplinesc criteriile şi indicatorii de identificare a pădurilor cvasivirgine din România, prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

1.5.p

Se includ arborete cu vârste înaintate în raport cu tipul de ecosistem forestier, neconstituite ca arii protejate, care prezintă valoare deosebită sub raportul conservării biodiversităţii, neincluse în studiile privind identificarea pădurilor virgine. Se vor include şi pădurile seculare fără structuri primare, care necesită intervenţii în scopul reconstituirii structurilor de tip natural.

1.5.q

Se includ arboretele din situri de importanţă comunitară conform planurilor de management aprobate, destinate conservării de specii rare de plante şi a habitatelor naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, care fac parte din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI.

1.5.r

Se includ arboretele din situri de importanţă comunitară conform planurilor de management aprobate, destinate conservării de specii rare de faună, a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, care fac parte din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA.

1.5.s

Se includ arboretele din siturile de importanţă internaţională - RAMSAR, cartate prin planuri de management şi regulamente, aprobate.

1.5.t

Se includ arboretele constituite în coridoare ecologice, cartate prin planuri de management şi regulamente, aprobate.

1.5.w

Se vor încadra, în principal, arboretele din habitatele prioritare de interes comunitar, păduri cu tisa, zimbru, jugastru de banat, alun turcesc, liliac şi alte ecosisteme rare.

Subgrupa 1.6. Păduri cu funcţii speciale pentru conservare şi ocrotirea biodiversităţii

1.6.a

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie strictă a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.b

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie integrală a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.c

Se includ arboretele cuprinse în zona de conservare durabilă a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.d

Se includ arboretele cuprinse în zona de conservare durabilă a parcurilor naţionale, altele decât cele incluse în categoria 1.6.c, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.e

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.f

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie strictă a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.g

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie integrală a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.h

Se includ arboretele cuprinse în zona de management durabil a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.i

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.j

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie strictă a geoparcurilor, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.k

Se includ arboretele cuprinse în zona tampon a geoparcurilor, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.l

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a geoparcurilor, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.m

Se includ arboretele cuprinse în zona strict protejată a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.n

Se includ arboretele cuprinse în zona tampon a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.o

Se includ arboretele cuprinse în zona de reconstrucţie ecologică a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.p

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.q

Se includ arboretele cuprinse în zona strict protejată a siturilor naturale ale patrimoniului universal UNESCO, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.r

Se includ arboretele cuprinse în siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, altele decât cele incluse în categoria funcţională 1.6.q, în conformitate cu planurile de management aprobate.

 

Grupa a II-a - Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

2.1.a

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, arbori groşi şi foarte groşi de calitate superioară, în vederea producerii de lemn de rezonanţă şi claviatură, existente în amenajamentul anterior, sau cele care îndeplinesc condiţiile de încadrare, stabilite prin studii de specialitate.

2.1.b

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, lemn şi foarte gros pentru furnire estetice şi tehnice.

2.1.c

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea.

2.1.d

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte produse din lemn.

NOTĂ:

Zonarea funcţională se face pentru păduri şi pentru terenuri destinate împăduririi.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 4:

Antet (structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură)

Nr. ........./...............

AVIZ Nr. ......../..................

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură ................... (funcţia, numele şi prenumele, denumirea structurii), văzând solicitarea ...................... şi documentaţia tehnică prezentată de ................., înregistrată cu nr. .........., având în vedere prevederile art. 47 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza ..................... (actul normativ prin care se conferă competenţa emiterii prezentului aviz şi actul administrativ prin care a fost numit conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi care emite prezentul aviz) emite următorul

AVIZ:

1.În scopul realizării obiectivului (de exemplu: construirea unui drum forestier etc.) .......................... se avizează schimbarea categoriei de folosinţă de la ................. la ..................., pentru terenurile forestiere în suprafaţă totală de .......... ha, terenuri aflate în proprietatea publică/privată a ......................... şi administrate/pentru care se prestează servicii silvice de ocolul silvic ......................, din unităţile amenajistice specificate în fişa tehnică cuprinsă în documentaţie.

2.Pentru executarea lucrărilor necesare scopului prevăzut la pct. 1 se avizează defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de ................... ha.

3.Masa lemnoasă rezultată prin defrişarea vegetaţiei forestiere se va precompta conform prevederilor legale.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif4.Prezentul aviz este valabil cu condiţia menţinerii soluţiei de amplasare a obiectivului şi serveşte numai pentru obţinerea aprobării, de la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, a schimbării categoriei de folosinţă.

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,

...................................

(funcţia, numele şi prenumele, semnătura)

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 5:

DIRECŢIA SILVICĂ/STRUCTURA DE RANG SUPERIOR .......................

OCOLUL SILVIC ....................................

FIŞA TEHNICĂ privind schimbarea categoriei de folosinţă în scopul ......................

Unitatea de producţie ................................

Nr. crt.

Specificări

UM

Unităţi amenajistice

Total

x

x

x

 

 

 

 

 

 

 

x

1.

Suprafaţa unităţii amenajistice

ha

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

Suprafaţa pentru care se solicită schimbarea categoriei de folosinţă*

ha

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

Suprafaţa de defrişat*

ha

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

Categoria de folosinţă silvică actuală

x

 

 

 

 

 

 

 

x

5.

Categoria de folosinţă silvică solicitată

x

 

 

 

 

 

 

 

x

6.

Categoria funcţională

x

 

 

 

 

 

 

 

x

7.

Panta terenului

grade

 

 

 

 

 

 

 

x

8.

Compoziţia arboretului

x

 

 

 

 

 

 

 

x

9.

Vârsta medie a arboretului

ani

 

 

 

 

 

 

 

x

10.

Clasa de producţie

x

 

 

 

 

 

 

 

x

11.

Consistenţa

x

 

 

 

 

 

 

 

x

12.

Volumul la hectar

3

 

 

 

 

 

 

 

 

13.

Volumul de defrişat

3

 

 

 

 

 

 

 

 

* Suprafeţele se înscriu cu 4 zecimale.

Director/Şef ocol, ................................

(numele şi prenumele, semnătura şi ştampila)

Întocmit ...........................

(numele şi prenumele, funcţia şi semnătura)

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 6: ELEMENTELE DE IDENTIFICARE a terenului în suprafaţă totală de ......... ha, proprietate publică/privată a .................., pentru care se aprobă schimbarea destinaţiei şi categoriei de folosinţă

Nr. crt.

Proprietar

Nr. cadastral

Nr. tarla

Nr. parcelă

Suprafaţa

- ha -

Destinaţia/Categoria de folosinţă actuală

Destinaţia/Categoria de folosinţă solicitată

1

2

3

4

5

6

7

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

Proprietar ................................

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 730 din data de 23 august 2018

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifMETODOLOGIE din 23 iulie 2018 privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I
Forma sintetică la data 27-aug-2018. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\l.gif(la data 23-aug-2018 actul a fost aprobat de Ordinul 766/2018 )

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 1

(1)Posibilitatea/Posibilitatea anuală din amenajamentul în vigoare poate fi depăşită numai prin recoltarea produselor accidentale I şi numai în subunităţile de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie, cu excepţia subunităţii de gospodărire de tip G - codru grădinărit, în care produsele accidentale I nu se precomptează.

(2)Produsele accidentale II nu se precomptează, iar volumul acestora nu este luat în considerare la depăşirea posibilităţii.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 2

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)Prezenta metodologie stabileşte documentele şi procedurile necesare pentru:

a)aprobarea depăşirii posibilităţii anuale pentru o subunitate de gospodărire, în situaţia în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul recoltat, contractat şi/sau autorizat, anterior apariţiei acestora, depăşeşte posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentul silvic. Aprobarea depăşirii se realizează şi în situaţia în care într-o subunitate de gospodărire nu este stabilită o posibilitate, dar au apărut produse accidentale/extraordinare;

b)aprobarea depăşirii posibilităţii pentru o subunitate de gospodărire, în situaţia în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul recoltat, contractat şi/sau autorizat anterior apariţiei acestora şi cu cel rezultat din exploatarea arborilor de pe căile de scos apropiat, din produse extraordinare şi cel din defrişări legale, depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic;

c)aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) şi art. 62 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)La apariţia produselor accidentale I se aplică regulile privitoare la punerea în valoare din normele tehnice privind punerea în valoare, respectiv urmărindu-se aplicarea dispoziţiilor art. 59 alin. (6) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 3

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)Depăşirea posibilităţii anuale în situaţia prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) se aprobă diferenţiat, în funcţie de volumul de masă lemnoasă exploatată în cadrul subunităţii de gospodărire în perioada de timp trecută de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, după cum urmează:

a)de către şeful de ocol, în cazul în care volumul de masă lemnoasă exploatată, cumulat cu volumul recoltat ca produse principale de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, plus volumele din partizi contractate şi/sau autorizate, însumat cu volumul produselor accidentale I din actele de punere în valoare neautorizate, este mai mic decât posibilitatea anuală stabilită pentru subunitatea de gospodărire, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;

b)prin decizia conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care volumul de masă lemnoasă exploatată din produse principale şi accidentale I de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic plus volumele din produse principale şi accidentale I din partizi contractate şi/sau autorizate, însumat cu volumul produselor accidentale I din actele de punere în valoare neautorizate, este mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru subunitatea de gospodărire, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic, fără a se depăşi posibilitatea.

(2)Depăşirea posibilităţii se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care volumul de masă lemnoasă exploatată, contractată şi/sau autorizată de produse principale şi accidentale I, de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, însumat cu volumul produselor accidentale I din actele de punere în valoare neautorizate, este mai mare decât posibilitatea stabilită pentru subunitatea de gospodărire.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(3)Conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură emite decizia de aprobare a depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale, în termen de 20 zile calendaristice de la data solicitării ocolului silvic, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a)documentaţia depusă este completă şi corespunzătoare;

b)un reprezentant al structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a constatat că actele de punere în valoare verificate în teren, prin sondaj, sunt întocmite corespunzător în ceea ce priveşte natura produselor şi amplasamentul.

(4)În situaţia în care, prin recoltarea produselor accidentale I, se depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic pentru o subunitate de gospodărire, precomptarea se realizează la nivelul acesteia.

(5)Prin excepţie de la prevederile alin (4), pentru amenajamentul silvic elaborat pentru mai mulţi proprietari/deţinători, asociaţi în acest scop, precomptarea se face la nivelul proprietăţii cuprinse în amenajamentul

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 4

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)Conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură emite decizia de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale/posibilităţii, în baza unei documentaţii tehnice complete, depuse de ocolul silvic care solicită aprobarea, care cuprinde:

a)memoriul justificativ prin care este/sunt prezentat/prezentaţi factorul/factorii biotic/biotici sau abiotic/abiotici care a/au afectat arboretul/arboretele;

b)informaţiile tehnice, potrivit anexei nr. 1 la prezenta metodologie, în situaţia depăşirii posibilităţii anuale, sau cele potrivit anexei nr. 2 la prezenta metodologie, în situaţia depăşirii posibilităţii;

c)fotografii relevante privitoare la arboretele afectate.

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(3)Informaţiile tehnice prevăzute la alin. (1) lit. b) se certifică sub semnătură de către:

a)expertul care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor din cadrul unităţii specializate atestate pentru lucrări de amenajare a pădurilor care a întocmit amenajamentul silvic; în cazul în care această unitate nu mai funcţionează, poate participa un expert dintr-o altă unitate autorizată;

b)şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;

c)reprezentantul unităţii/entităţii ierarhic superioare în cazul administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, după caz;

d)reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice care răspunde de silvicultură.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 5

(1)În situaţia depăşirii posibilităţii, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de aprobare a depăşirii posibilităţii, împreună cu informaţiile tehnice prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea analizei oportunităţii şi necesităţii elaborării unui nou amenajament silvic.

(2)În baza documentelor prevăzute la alin. (1), comisia tehnică de avizare pentru silvicultură hotărăşte aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic, în funcţie de gradul de afectare a fondului de producţie.

(3)Hotărârea comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură privind aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic, înainte de expirarea valabilităţii acestuia, se comunică structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură competente teritorial şi administratorului fondului forestier proprietate publică a statului/proprietarului.

(4)În situaţia în care Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură respinge elaborarea unui nou amenajament silvic înainte de termen, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice este obligat/sunt obligate să aplice prevederile amenajamentului silvic până la expirarea valabilităţii acestuia, fiind interzisă recoltarea produselor principale din arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare.

(5)În situaţia în care în perioada rămasă de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (3) până la data expirării aplicării amenajamentului silvic apar noi produse accidentale I, extraordinare, din defrişări legal aprobate sau volume rezultate din exploatarea arboretelor de pe căile de scos-apropiat, acestea se recoltează integral, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură competente teritorial, prin decizia conducătorului acesteia, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi art. 4.

(6)În situaţia prevăzută la alin. (5), decizia/deciziile de aprobare a depăşirii posibilităţii se transmite/se transmit autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare.

(7)Volumul produselor accidentale I, cu care se depăşeşte posibilitatea, aprobat în condiţiile art. 3 alin. (2), se precomptează din posibilitatea stabilită pentru deceniul/deceniile sau, după caz, pentru cincinalul/cincinalele următor/următoare de aplicare a amenajamentului/amenajamentelor silvic/silvice nou/noi.

(8)În situaţia în care comisia tehnică de avizare pentru silvicultură hotărăşte aprobarea elaborării unui nou amenajament silvic înainte de termen, volumul produselor accidentale I, cu care se depăşeşte posibilitatea, aprobat în condiţiile art. 3 alin. (2), cumulat cu posibilitatea aferentă perioadei de valabilitate rămasă a amenajamentului silvic de la data hotărârii comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, se precomptează din posibilitatea stabilită pentru deceniul/deceniile următor/următoare sau, după caz, pentru cincinalul/cincinalele următor/următoare de aplicare a amenajamentului silvic nou.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 6

În situaţia precomptării, pentru calculul posibilităţii în viitorul amenajament se iau în considerare următoarele elemente:

a)unităţile amenajistice afectate (n), suprafaţa lor (ha) - Sacc1int1, ........., Sacc1intn şi volumul extras (mc) - Vacc1int, ........., Vacc1intn, în cazul produselor accidentale I provenite din arboretele afectate integral sau foarte puternic de factori biotici şi/sau abiotici destabilizatori şi al volumului provenit din tăierile ilegale efectuate în aceste arborete;

b)unităţile amenajistice afectate (n), suprafaţa arboretelor afectate (ha) - (Sacc1part1 ......... Sacc1partn), vârsta arboretelor afectate (ani) - (TAacc1part1 ......... TAacc1partn), creşterea curentă a arboretelor afectate (mc/an/ha) - (Cacc1part1 ......... Cacc1partn), vârsta exploatabilităţii arboretelor afectate (ani) - (TEacc1part1 ......... TEacc1partn), volumul afectat pe fiecare arboret (mc) - (Vacc1part1, ......... Vacc1partn), în cazul produselor accidentale I provenite din arborete cu vârste mai mari de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectate parţial de factori biotici şi/sau abiotici destabilizatori, al volumului provenit din tăierile ilegale efectuate în aceste arborete şi al volumului provenit din defrişări legal aprobate.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 7

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gif(1)Reglementarea procesului de producţie lemnoasă este specifică:

a)codrului regulat, în subunităţile de gospodărire: A - codru regulat, sortimente obişnuite, B - codru regulat, sortimente superioare, D - codru regulat, sortimente obişnuite, ţeluri de protecţie şi V - păduri de interes cinegetic;

b)codrului cvasigrădinărit, în subunitatea de gospodărire J - codru cvasigrădinărit;

c)crângului, în subunităţile de gospodărire: Q - crâng simplu salcâm, X - zăvoaie de plopi şi sălcii şi Y - crâng cu tăiere în scaun;

d)subunităţilor de gospodărire Z - culturi de plopi şi sălcii selecţionate pentru celuloză şi cherestea şi W - culturi de plopi şi sălcii selecţionate pentru furnire.

(2)Pentru subunităţile de gospodărire prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se culeg informaţiile şi datele corespunzătoare fazei de proiectare tehnologică-teren şi se calculează toate listele, inclusiv lista privind calculul indicatorului de posibilitate.

(3)În baza datelor şi informaţiilor prevăzute la alin. (2), în fiecare dintre unităţile amenajistice din care s-a recoltat volumul de produse accidentale I cu care s-a depăşit posibilitatea la nivelul subunităţii de gospodărire, pentru perioada în care amenajamentul silvic s-a aplicat, se introduce volumul aferent depăşirii, inclusiv creşterea, şi se recalculează lista privind calculul indicatorului de posibilitate. Acest volum se introduce numai în vederea elaborării listelor care conduc la stabilirea indicatorului de posibilitate.

(4)Listele calculate potrivit prevederilor alin. (2) şi (3) se anexează la procesul-verbal al şedinţei de preavizare a soluţiilor tehnice - conferinţa a II-a de amenajarea pădurilor.

(5)Posibilitatea adoptată este cea rezultată prin diferenţa dintre posibilitatea stabilită pe baza listelor de calcul al indicatorilor de posibilitate, elaborate în condiţiile alin. (3), şi volumul produselor accidentale I, volumul arborilor extraşi ilegal, volumul arborilor din defrişări legal aprobate, cu care s-a depăşit posibilitatea în amenajamentul precedent, cumulat cu posibilitatea aferentă perioadei rămase neaplicată a amenajamentului silvic de la data hotărârii comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, după caz. Calculul se detaliază la nivel de arboret.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 8

Pentru unităţile de gospodărire prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) şi d) indicatorul de posibilitate se calculează astfel:

a)dacă suprafaţa de pe care s-a recoltat posibilitatea, cumulată cu suprafaţa de pe care s-au recoltat produse accidentale I, potrivit art. 6 lit. a), realizate pe suprafeţe compacte, nu depăşeşte suprafaţa decenală/cincinală, după caz, stabilită prin amenajamentul silvic, stabilirea posibilităţii în noul amenajament silvic se realizează potrivit normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor;

b)dacă suprafaţa de pe care s-a recoltat posibilitatea, cumulată cu suprafaţa de pe care s-au recoltat produse accidentale I, potrivit art. 6 lit. a), realizate pe suprafeţe compacte, depăşeşte suprafaţa decenală/cincinală, după caz, stabilită prin amenajamentul silvic, posibilitatea pe suprafaţă rezultă prin diminuarea în noul amenajament silvic a suprafeţei decenale/cincinale, după caz, cu suprafaţa de pe care s-au recoltat produsele accidentale I cu care s-a depăşit posibilitatea, cu excepţia situaţiilor în care posibilitatea se stabileşte după starea arboretelor.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifArt. 9

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 1:

Avizat

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

Informaţii tehnice

Unitatea de producţie

Subunitatea de producţie

Posibilitatea anuală la data intrării în vigoare a amenajamentului silvic

- mc/an -

Posibilitatea* anuală la momentul solicitării

- mc/an -

Posibilitatea anuală multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic

- mc/an -

Volumul recoltat, autorizat, contractat de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic până la data întocmirii documentaţiei de depăşire a posibilităţii anuale

Volumul rămas de recoltat în anii ulteriori aprobării depăşirii posibilităţii anuale:**

Volumul rămas de recoltat în anii ulteriori aprobării depăşirii posibilităţii anuale:**

Nr.

Denumire

Total

- mc -

din care produse accidentale I

Anul I după aprobare

Anul II după aprobare

Anul III după aprobare

Anul IV după aprobare

Anul V după aprobare

Anul VI după aprobare

Anul VII după aprobare

Anul VIII după aprobare

Anul IX după aprobare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

* Posibilitatea anuală recalculată pentru unităţi de producţie la care suprafaţa s-a diminuat (ca urmare a retrocedărilor, a vânzărilor pentru părţi din proprietate etc.) prin diminuarea acesteia cu volumul prevăzut a se recolta din arboretele incluse în planurile decenale de recoltare, amplasate în suprafeţele care cu care s-a diminuat.

(Col. 5 = media aritmetică a posibilităţilor anuale actualizate, pentru anii de aplicare a amenajamentului, inclusiv anul în care se întocmeşte documentaţia de depăşire a posibilităţii anuale).

** Se calculează în condiţiile art. 59 alin. (11) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (Reţinerea volumelor pentru anii următori se face astfel: se diminuează volumul corespunzător primului an şi dacă nu se acoperă diferenţa, se trece la anul al doilea etc.)

Şef ocol silvic

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Reprezentant unitate/entitate

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Expert CTAP

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Reprezentant al structurii teritoriale de specialitate al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

(Nume şi prenume, semnătură, stampilă)

C:\Users\regsi\sintact 4.0\cache\Legislatie\m.gifANEXA nr. 2:

Aprob.

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Informaţii tehnice

Denumire amenajament ................................. an intrare în vigoare ...............

Unitatea de producţie

S.U.P.

Posibilitatea la data intrării în vigoare a amenajamentului silvic - mc/perioada de aplicare

Posibilitatea* la momentul solicitării - mc/perioada de aplicare

Volumul recoltat, autorizat, contractat de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic până la data întocmirii documentaţiei de depăşire a posibilităţii

Volumul produselor accidentale I potrivit actelor de punere în valoare neautorizate la momentul aprobării depăşirii posibilităţii

- mc -

Volumul produselor accidentale I cu care se depăşeşte posibilitatea

- mc -

Nr.

Denumire

Total

- mc -

din care produse accidentale I

- mc -

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

 

 

 

 

 

 

 

9=(6+8)-5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* Posibilitatea recalculată pentru subunităţi de gospodărire la care suprafaţa s-a diminuat (ca urmare a retrocedărilor, a vânzărilor pentru părţi din proprietate etc.) rezultată din scăderea posibilităţii stabilită de amenajamentul silvic cu volumul arboretelor din planul decenal de recoltare a produselor principale amplasate în suprafaţa cu care s-a diminuat suprafaţa pentru care a fost elaborat amenajamentul silvic.

(col. 5 = suma posibilităţilor anuale actualizate, pentru anii de aplicare ai amenajamentului)

Şef ocol silvic

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Reprezentant unitate/entitate

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Expert CTAP

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 730 din data de 23 august 2018


Forma sintetică la data 27-aug-2018. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.